Mi-e...

asa un dor de Alexandra!

Mi s-a pus un nod in gat de dor...

Ti-e dor?

LOOK! martie

Puteti sa spuneti ca sunt obiectiva, ca ma laud singura sau ca nu am ceva mai bun de facut, dar simt sa scriu cate ceva despre Look! Martie. A fost un numar atat de muncit incat merita toata aprecierea mea. da, stiu ca suna ca si cum m-as pupa singura si m-as felicita ori ca mi-as oferi si flori singura, dar rareori se intampla ca un redactor-sef sa stea pana la 4-5 dimineata la birou pentru ca revista sa fie gata la timp si in perfecta stare. Si da, asta e un alt fel de "multumesc" pentru Irina.

N-a fost usor sa alegem coperta, n-a fost usor sa aleg dintre sute de noutati de beauty. Nu ma plang si nu ne plangem nicio clipa ca ar fi fost greu. A fost un numar special si sper ca cititoarele noastre sa descopere asta.

Si ca un P.S., dar mai lung anunt ca:
In martie Look! vine cu 9 cupoane de reducere si 2 concursuri: Canyon Face si Sephora .
Despre toate reducerile din martie intr-o postare viitoare! Promit!

Revista Look! si Canyon cauta o fata draguta

Fashionable all the way!

Culori, atitudine, energie, zâmbete si povesti! Intr-un cuvânt, Canyon, cel mai cool brand de accesorii IT! Cu produse inspirate din streetstyle, editii limitate, genti si stickere pentru laptop, mousi rapizi sau casti care atrag privirea, cu siguranta vei fi admirata pentru look-ul tau “completely fashionable”!

Si inca o veste buna: in 2011 cautam Canyon Face! Arata-ne cât de tânara, dinamica si vesela esti, iar Canyon te alege sa il reprezinti tot anul. Ce inseamna asta? O sedinta foto in revista ta preferata, Look!, unde vei avea propriul stilist, make-up artist si hair stylist. Pe scurt, Canyon te face vedeta!

Asteptam pozele tale (portret si plan intreg) pe e-mail, la adresa look@edipresse.ro, pâna pe 20 februarie.

Liste, liste

Nu ma refer nicidecum la listele de cadouri pe care imi doresc sa le iau de Craciun, ci la toate lucrurile despre care as vrea sa scriu aici. Si vreau sa scriu neaparat despre ele pentru ca nu vreau sa le uit. Pentru mine sunt cele mai importante din lume, pentru voi sunt doar niste texte.

Vreau sa scriu despre cursul de design interior din cadrul Dalles Go, curs pe care il tine arh. Irina Melita, pe care o ador, sa scriu despre intalnirea minunata pe care am avut-o in formula binecunoscuta de foste, actuale si recente fete LOOK!, despre cele 11 editii LOOK! din 2010, despre vacanta din Barcelona, despre Ibiza, despre minunatul proprietar al apartamentului in care locuiesc (fara de care eu nu as fi locuit acum in Bucuresti), despre MW (Minunata VV), despre toate gesturile frumoase pe care oamenii le-au facut in mod gratuit si neconditionat pentru mine, despre toate fetele astea minunate care fac lucruri fascinante - de la pantofi, la genti, la accesorii- despre neseriozitatea mea nevoita fata de unii si de altii, despre parintii mei perfecti, despre... despre... despre...

Despre oamenii mari

Mi-am dat seama ca e tare complicat sa scriu despre toti oamenii mari din viata mea, asa cum imi propusesem (unul pe zi), si asta nu din cauza faptului ca mi-ar lua foarte mult timp sa scriu cateva paragrafe (care oricum nu egaleaza maretia acestora), ci pentru ca am nevoie de o stare anume.
Trebuie sa ma intorc undeva in mintea mea si sa calatoresc printre amintiri. Citesc acum o carte foarte tare (Thinking Architecture, Peter Zumthor) din care exact asta invat. Sa ma intorc la amintirile mele. Pentru asta am nevoie de liniste, de relaxare, de odihna. E de-a dreptul complicat sa obtin toate astea zilnic. Si pe langa astea, mai e si locul din care scriu. Nu ma gandesc acum la vreo locatie exotica, ci mai degraba la un loc pe sufletul meu, care sa transmita energii pozitive.
Lista exista. Oamenii mari nu au disparut brusc din viata mea. Doar trebuie sa ii simt intr-un moment anume, intr-un loc anume.

Bucurestiul dupa Petru

NOTA: Pentru ca sunt inconjurata de atatia oameni minunati, nu am putut sa hotarasc cu o obiectivitate sincera ordinea oamenilor carora le dedic luna decembrie. Asadar, am trecut rapid primele 5 nume care mi-au venit in minte si am folosit random.org.

Primul pe lista a fost omul care (mi-)a petit Bucurestiul mai bine ca oricine: cu povesti despre strazi, ambuteiaje, nopti, evenimente, reviste si discutii aprinse. Mi-a descris un univers potrivit mie, un Bucuresti altfel decat cel de la stirile de la ora 5, un Bucuresti in care naivitatea si optimismul meu sincer isi gaseau perechea.

L-am cunoscut in Istanbul, intr-o vacanta de iarna. Mi-a inmanat cartea lui de vizita si m-a rugat sa-l contactez, asigurandu-ma ca nu-i vreun obsedat cu interese ascunse. Lucra intr-o agentie de comunicare, iar eu eram redactor la un ziar. Voiam sa ma mut in Bucuresti, dar nu stiam cu ce se mananca. Parea deschis si dispus sa raspunda intrebarilor mele legate de piata locurilor de munca din capitala.

I-am scris. Pe 7 ianuarie 2008. (Tii minte?) Un mail scurt, absolut stupid, copilaros si idiot. Habar nu aveam ce sa-i scriu unui om absolut necunoscut. Si mi-a raspuns. Rapid. Frumos. Flatant. Ne-am imprietenit intr-un univers virtual pe care l-am considerat intotdeauna mai degraba o altfel de realitate. Am povestit despre fauna, flora, religie, fotografie, comunicare, jurnalism si despre cate altele. El era pentru mine profesionistul in a carui parere ma incredeam fara echivoc. Munca mea de la ziar si nu numai se baza pe sfaturile lui, pe sugestiile lui. Lucrarea mea de licenta a fost de asemenea rezultatul altui sir lung de conversatii. Interviul de la masterat asemenea. Doar de testul pentru job mi-a fost teama. I-am trimis raspunsurile numai dupa ce le-am trimis angajatorului. Mi-era teama sa nu-mi spuna "nu e bine" si astfel sa-mi rastoarne planurile. Dar a fost bine.

Omul asta e de-o inteligenta aparte. V-am spus doar ca oamenii mari despre care am de gand sa scriu sunt oamenii pe care ii suspectez de stropul ala de genialitate. Imi da impresia ca stie toate raspunsurile din lume. In plus, e un om al coincidentelor si mie imi place asta. Eu cred in puterea destinului si cred ca oamenii nu se cunosc intamplator, indiferent de relatia pe care o dezvolta ulterior. E un om dedicat oamenilor dragi, un profesionist indiferent de job. Il suspectez si de o relatie speciala cu Divinitatea si asta imi da incredere.

Oameni Mari

Atunci cand am deschis blogul/jurnalul asta, nu m-am gandit nicio clipa ca voi scrie zilnic sau ca voi avea cititorii mei dedicati. M-am gandit doar ca voi scrie despre intamplari amuzante sau importante, si despre oameni minunati. Simt ca am fost egoista. Nu am scris deloc despre toti oamenii absolut minunati pe care ii cunosc sau nu, dar pe care ii apreciez pentru ceea ce fac. Sunt oameni pe care cu buna stiinta ii suspectez de stropul ala de genialitate, oameni in care regasesc franturi din mine.

Si de maine am sa scriu despre ei. O sa fie un Decembrie al oamenilor geniali!

P.S. Stiu ca maine nu incepe decembrie, dar 1 decembrie e liber... incep cu o zi inainte sa ma asigur! :)