Bucurestiul dupa Petru

NOTA: Pentru ca sunt inconjurata de atatia oameni minunati, nu am putut sa hotarasc cu o obiectivitate sincera ordinea oamenilor carora le dedic luna decembrie. Asadar, am trecut rapid primele 5 nume care mi-au venit in minte si am folosit random.org.

Primul pe lista a fost omul care (mi-)a petit Bucurestiul mai bine ca oricine: cu povesti despre strazi, ambuteiaje, nopti, evenimente, reviste si discutii aprinse. Mi-a descris un univers potrivit mie, un Bucuresti altfel decat cel de la stirile de la ora 5, un Bucuresti in care naivitatea si optimismul meu sincer isi gaseau perechea.

L-am cunoscut in Istanbul, intr-o vacanta de iarna. Mi-a inmanat cartea lui de vizita si m-a rugat sa-l contactez, asigurandu-ma ca nu-i vreun obsedat cu interese ascunse. Lucra intr-o agentie de comunicare, iar eu eram redactor la un ziar. Voiam sa ma mut in Bucuresti, dar nu stiam cu ce se mananca. Parea deschis si dispus sa raspunda intrebarilor mele legate de piata locurilor de munca din capitala.

I-am scris. Pe 7 ianuarie 2008. (Tii minte?) Un mail scurt, absolut stupid, copilaros si idiot. Habar nu aveam ce sa-i scriu unui om absolut necunoscut. Si mi-a raspuns. Rapid. Frumos. Flatant. Ne-am imprietenit intr-un univers virtual pe care l-am considerat intotdeauna mai degraba o altfel de realitate. Am povestit despre fauna, flora, religie, fotografie, comunicare, jurnalism si despre cate altele. El era pentru mine profesionistul in a carui parere ma incredeam fara echivoc. Munca mea de la ziar si nu numai se baza pe sfaturile lui, pe sugestiile lui. Lucrarea mea de licenta a fost de asemenea rezultatul altui sir lung de conversatii. Interviul de la masterat asemenea. Doar de testul pentru job mi-a fost teama. I-am trimis raspunsurile numai dupa ce le-am trimis angajatorului. Mi-era teama sa nu-mi spuna "nu e bine" si astfel sa-mi rastoarne planurile. Dar a fost bine.

Omul asta e de-o inteligenta aparte. V-am spus doar ca oamenii mari despre care am de gand sa scriu sunt oamenii pe care ii suspectez de stropul ala de genialitate. Imi da impresia ca stie toate raspunsurile din lume. In plus, e un om al coincidentelor si mie imi place asta. Eu cred in puterea destinului si cred ca oamenii nu se cunosc intamplator, indiferent de relatia pe care o dezvolta ulterior. E un om dedicat oamenilor dragi, un profesionist indiferent de job. Il suspectez si de o relatie speciala cu Divinitatea si asta imi da incredere.