Din nou....

M-a intrebat ieri cineva de ce nu am mai scris pe blog. Chiar... de ce nu am mai scris? Pentru ca s-a suparat Cineva din cauza unui post, asta a fost explicatia mea. Daca ma gandesc mai bine insa cred ca nu am mai scris pentru ca am vrut sa demonstrez acelui Cineva ca il respect. Nu a inteles asta! Pacat! Aveam sentimente puternice pentru ea. Inca am, dar nu le mai arat.

Punct. Si de la capat.

Mi-e aproape imposibil sa cred ca e deja martie. Imi amintesc asta ghioceii, zambilele si lalelele galbene care ma inconjoara. Ieri a fost o zi plina. Plina de martisoare, flori, zambete, surprize, prietenie, dragoste. Mi-ar placea ca fiecare zi sa fie astfel. Din pacate ma las uneori condusa de deadline-uri, articole, preturi si alte cele de la locul de munca. Le iau uneori acasa, cu gandul. As vrea sa ma pot detasa in totalitate, dar nu pot. Traiesc prin tot ceea ce fac. Iubesc tot ceea ce fac. Noroc cu el, care ma tempereaza, ma domoleste. Stie sa ma mangaie si sa ma sarute si sa-mi aminteasca de faptul ca uneori suntem doar noi.

Ce bine e sa scriu din nou, aici, pentru mine! Rasuflu usurata. Zambesc. Urmeaza o zi frumoasa!