Mi-am amintit de o intamplare haioasa care a avut loc acum vreo 13 ani si care are mare legatura cu perioada asta, 1-8 martie. Acum 13 ani, eram clasa a 4a si nu eram chiar cea mai uratica fata din clasa, asadar primeam multe martisoare. Nu ma laud, dar eu asa imi amintesc si am memorie buna.
In 1997, martisorul a fost ceva mai deosebit pentru mine. Unul dintre colegi, Bogdan s-a gandit ca cel mai potrivit ar fi sa-mi daruiasca un trandafir rosu decat o brosa colorata. Zis si facut. S-a postat in fata mea cu trandafirul cel rosu, iar eu... eu l-am refuzat. Cum sa primesc o floare de la un coleg de clasa? Asta insemna ca trebuia sa-mi placa de el. Si mie nu-mi placea. Nu in sensul acela. Cred ca il cam invidiam pentru ca era tare destept. Desena cam urat ce-i drept, dar eu cantam si mai urat, asa ca pana la urma cred ca eram chit, dar la vremea respectiva mi-era cam teama ca Bogdan sa nu fie catalogat drept al mai destept din clasa a 4a B.
Sa revin la povestire.
Daca eu nu am vrut sa accept darul, Bogdan s-a gandit sa ma urmareasca pe drumul spre casa, cu gandul sa ma convinga sa accept floarea aia. Juma de clasa era dupa noi. Mi-i amintesc perfect pe ceilalti colegi care se amuzau copios. Degeaba am incercat eu sa o iau pe ocolite, pe stradute si pe mai stiu eu unde ca Bogdan nu se lasa.
Intr-un final a cedat. Mi-a pierdut urma. Sau asa credeam eu. Am ajuns acasa, fericita ca am scapat de pupat si de floare. Am uitat sa mentionez ca in mintea mea eram obligata sa-l pup daca-mi oferea floarea, si daca-l pupam devenea automat prietenul meu si eu care nu voiam.... Doamne, complicate vremuri.
I-am povestit mamei acasa, despre colegii care mi-au oferit martisoare insa nu am pomenit nimic de Bogdan. Nici nu a mai fost nevoie ca in secunda doi am auzit.
"-Buna ziua! Ramona este acasa?"
Deschisese bunica, venita in vizita de martisor. La usa, bineinteles, Bogdan cu trandafirul cel rosu. Am iesit rusinata, mama l-a invitat in casa si eu am acceptat rusinata floarea. Bunica ma indemna:
"-Hai, mamaie, pupa-l, ca asa e frumos!"
Nu mai tin minte daca l-am pupat (Te-am pupat sau nu?) dar stiu ca am pastrat floarea aia ani de zile. Era un trandafir din PLASTIC, din acela artificial. Cred ca daca fac un mic efort inca mai gasesc floarea aia printr-un sertar.
Bogdan s-a mutat in alt oras, asadar nu a fost colegul meu decat pana in clasa a4a. Apoi nu mi-a mai daruit nimeni un trandafir rosu artificial. L-am regasit acum cateva luni, pe Facebook. Este la fel de simpatic ca acum 13 ani, doar ca e ceva mai inalt si cred ca deseneaza mai frumos. Eu cant la fel de prost.
Deci m-ai facut de ras! DAR daca nu era din plastic nu mai aveai "floarea" in sertar acum. Cand o sa ajung presedinte, va trebuii sa stergi asta!... Daca sunt la fel de simpatic ca acum 13 ani e clar :)) Ai uitat sa precizezi ca sunt cel putin moartea femeilor!
RăspundețiȘtergerePS: m-ai pupat :)
Bogdanel, uite ce zice Alex (a fost colegul nostru- merita si el o poveste din asta, macar pentru datile in care incerca sa-mi ridice fusta)
RăspundețiȘtergere"Alex: misto faza cu bogdan, baiat de treaba:)
Alex: oricum era cel mai destept din clasa :)) "
hmmm... deci eu am meritat-o!
RăspundețiȘtergere