Duminica dragostei

De demult nu ma mai emotionase un film, ori o scena dintr-un film...pana cand am descoperit o secventa, desprinsa parca din realitate...
El si...Ea...
El, dormind!
Ea, plangand!
In gand, ea isi pregatea discursul pentru dimineata urmatoare.... (urmeaza un monolog) "I love you but, I can`t spend a lifetime with a man that prefers to spend his doing things that I don't like..." "No, no, no...it`s not a good enough break up speech..." "But, I love him so much...maybe I should bare alittle bit more, to see what happens next..."
-intre timp, incepu sa-l sarute,de parca ar fi fost ultima data cand ar fi facut-o- in gand aceleasi idei venind de-a valma-
El...se trezeste...si...
"Do you love me?" "Cause I really love you" " And I promise things will change..I really promise this time" (ahaaaa...deci, nu era pentru prima data...)
Si ea...si ea il iubea..la fel de mult..si...
"I love you, too" "I don't want to break up with you, but..."
el: "I know" "Thiswon't happen again..." "I do love you"
si s-au imbratisat, si s-au sarutat...si ea plangea (ca..fraiera ce-i drept..)
Nu sunt o povestitoare grozava, insa a fost chiar draguta scena asta din nu stiu care film, de pe nu stiu ce post, cu n-am idee ce actori...candva la 2 noaptea...intr-o duminica...